Criza energetică: ce soluții are România pe termen scurt și lung, înaintea reuniunilor de la Luxemburg

Ministrul Energiei merge la Luxemburg, unde România își prezintă prioritățile în discuțiile europene despre securitatea aprovizionării, tarifele de rețea și politica energetică de după 2030, potrivit Money.ro. Reuniunile includ și întâlnirea ministerială a Alianței Nucleare.

Ce poate face România imediat

Pentru iarna 2026-2027, prioritățile sunt gestionarea rezervelor de gaze, asigurarea fluxurilor de aprovizionare și pregătirea sistemului pentru perioadele de consum ridicat. Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, care ar urma să aducă în producție aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an, este așteptat din 2027, deci nu poate rezolva problemele din această iarnă.

Centrale pe gaz și energie nucleară

Centrala de la Mintia, cu o capacitate proiectată de 1.700 MW, vizează punerea în funcțiune a unei părți din capacitate în sezonul rece 2026-2027. La Iernut, centrala de 430 MW ar trebui finalizată în 2026 și să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027. Centralele trebuie însă finalizate, testate și conectate la sistem, iar costul electricității va depinde în continuare de prețul gazelor.

În privința energiei nucleare, discuțiile privesc atât menținerea capacităților existente, cât și noi unități. Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt una dintre investițiile strategice ale țării, dar presupun costuri ridicate, termene lungi și decizii de finanțare.

Stocare, rețele și tarife

Dezvoltarea capacităților eoliene și fotovoltaice are nevoie de baterii și de rețele mai puternice, pentru ca energia produsă să ajungă la consumatori. Tarifele de rețea, aflate pe agenda reuniunii, influențează costul final plătit de consumatori și companii. Factura include și tarife de transport și distribuție, taxe și alte componente reglementate, astfel că o scădere a prețului angro poate avea efect limitat.

Protejarea consumatorilor

Potrivit materialului citat, criza are două dimensiuni: siguranța aprovizionării și accesibilitatea prețurilor. Pentru gospodăriile vulnerabile, ajutoarele direcționate pot limita sărăcia energetică, iar pentru industrie contează predictibilitatea prețurilor. Eficiența energetică, de la izolarea clădirilor la modernizarea încălzirii, poate reduce direct consumul.

Pe 26 octombrie, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în ședința Guvernului direcțiile ministerului, între care pregătirea sistemului pentru sezonul rece și protejarea consumatorilor vulnerabili. Rezultatele concrete vor depinde de finanțarea proiectelor și de respectarea termenelor.

Sursa: Money.ro.
Foto: IAEA Imagebank, CC BY 2.0, via Wikimedia Commons. Scris cu AI