Consiliul Fiscal: fondurile PNRR sunt principalul risc pentru ținta de deficit din 2026

Ținta de deficit bugetar a României pentru 2026 rămâne realizabilă, dar nu este garantată, iar principalul risc este absorbția fondurilor europene din PNRR, avertizează Consiliul Fiscal, potrivit Money.ro.

Ce arată cifrele privind PNRR

Rata efectivă de absorbție a PNRR, fără prefinanțări, ajunsese la 54,9%. Pe componenta de granturi nivelul era de 63,8%, iar la împrumuturi de 36,4%.

Bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, adică circa 8 miliarde de euro: 6,5 miliarde de euro granturi și 1,5 miliarde de euro împrumuturi. Încasarea banilor pentru cererile de plată nr. 5 și nr. 6 este necesară atât pentru acoperirea cheltuielilor deja făcute, cât și pentru respectarea țintei de deficit.

Consiliul Fiscal consideră necesară o corelare strictă între creditele bugetare alocate proiectelor din PNRR, tranșele care mai trebuie încasate de la Comisia Europeană și sumele ce pot fi cheltuite efectiv până la 31 decembrie 2026.

Criza politică și contextul extern

Potrivit instituției, rectificarea bugetară a întârziat din cauza crizei politice, care a generat incertitudine și a afectat economia. Aversiunea față de risc ar putea explica inclusiv scăderea investițiilor străine directe. Instabilitatea a îngreunat și emiterea de obligațiuni de stat, deci asigurarea lichidităților pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei.

Economia a fost afectată și de conflicte prelungite, scumpirea energiei și a materiilor prime, precum și de înăsprirea politicilor monetare ale Rezervei Federale și ale Băncii Centrale Europene. România trebuie să își păstreze credibilitatea în fața Comisiei Europene și a agențiilor de rating. Ajustarea deficitului din 2025 și 2026 a ajutat la evitarea unei retrogradări a ratingului, însă blocarea consolidării fiscale ar readuce riscul.

Alte riscuri și recomandări

Consiliul Fiscal mai indică drept riscuri șocurile externe și obligațiile suplimentare ale statului, inclusiv cele din hotărâri judecătorești; unele ar putea fi eșalonate. Instituția cere combaterea evaziunii și a optimizărilor fiscale și un control strict al cheltuielilor, inclusiv cele cu bunuri și servicii, revizuite în creștere la rectificare.

Pentru 2027, recomandă planificarea atentă a cheltuielilor permanente, precum salariile, asistența socială și dobânzile, dar și a angajamentelor pentru investiții și apărare prin instrumentul european SAFE.

Guvernul a aprobat vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară a anului, cu un deficit de 6,2% din PIB; ministrul Finanțelor a anunțat o a doua rectificare până la 30 noiembrie.

Sursa: Money.ro.
Foto: jhenning / Pixabay. Scris cu AI