Marți, 17 noiembrie 2026 Călărași 9°C, ploaie slabă Actualizat la 17:34

Comunicatele oficiale din județul Călărași

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă: Ministerul Energiei cere statut de proiect de importanță națională

Data
DomeniuPolitică

Ministerul Energiei propune ca investiția în Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă să fie declarată proiect de importanță națională. Punerea în funcțiune a fost amânată cu aproximativ doi ani, spre 2033 și 2034.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă: Ministerul Energiei cere statut de proiect de importanță națională
Foto: RizeaLavinia, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, cropped

Ministerul Energiei propune declararea investiției în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă drept proiect de importanță națională și de utilitate publică. Propunerea apare într-o notă de fundamentare, care arată și că punerea în funcțiune a celor două unități a fost amânată cu aproximativ doi ani.

Noile termene

Potrivit ministerului, Unitatea 3 ar urma să intre în funcțiune în 2033, iar Unitatea 4 în 2034. În noiembrie 2024 erau estimate anii 2031 și 2032. Ministerul precizează că sunt estimări, nu termene garantate.

Etapa lucrărilor preliminare a început în noiembrie 2024 și durează, după estimări, 24–30 de luni. Ea cuprinde inginerie, analiza furnizorilor, structurarea finanțării și pregătirea documentației pentru autorizația de securitate nucleară. Construcția și montajul, inclusiv punerea în funcțiune, ar necesita 69–78 de luni, după o nouă decizie de investiție.

De ce se cere statutul special

Statutul ar simplifica procedurile administrative și ar permite aplicarea legislației privind exproprierile, precum și anumite facilități fiscale. Avizele și autorizațiile rămân obligatorii. Ministerul invocă blocaje legislative care îngreunează pregătirea șantierului și generează întârzieri și costuri. Sunt necesare foraje geotehnice pe terenuri ai căror proprietari sunt persoane fizice, companii și autorități locale, precum și pe suprafețe din fondul forestier, inclusiv terenuri administrate de Romsilva.

Finanțare și capacitate

Nuclearelectrica indică o estimare de circa 7 miliarde de euro pentru investiție. Potrivit companiei, structurile existente ale reactoarelor sunt realizate în proporție de aproximativ 40%, procent care nu reprezintă 40% din investiția totală.

Ministerul menționează discuții preliminare cu agențiile de credit la export Export Development Canada, US EXIM și SACE, care ar putea acoperi până la 85% din valoarea eligibilă a contractelor. Angajamentele finale depind de analizele și aprobările lor. Restul de circa 15%, TVA-ul și alte costuri ar urma să fie acoperite prin finanțări bancare structurate și sindicalizate de J.P. Morgan. Finanțarea nu este asigurată integral. Ministerul arată că banii pentru construcție sunt greu de obținut fără garanții guvernamentale pentru principalele riscuri.

Cele două unități vor folosi tehnologia CANDU 6, cu o putere brută estimată la 724 MW fiecare, aproape 1.450 MW în total, și o producție anuală de circa 11 TWh. Ministerul susține că reactoarele vor livra energie constant, indiferent de vreme, vor echilibra sistemul și vor reduce dependența de importuri la consum ridicat. Nuclearelectrica afirmă că proiectul va crește ponderea energiei curate și va reduce emisiile de dioxid de carbon.

Context

Construcția reactoarelor 3 și 4 a început în prima jumătate a anilor 1980 și a fost oprită în 1992, unitățile rămânând în conservare. Centrala de la Cernavodă este singura centrală nuclearoelectrică din România. Prin acordul de sprijin aprobat prin Legea nr. 74/2023, statul și-a asumat susținerea investiției, inclusiv prin garanții și contracte pentru diferență.

Foto: RizeaLavinia, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, cropped

Alte comunicate

Călărași România nu a emis niciun număr unic de înregistrare pentru închirierile pe termen scurt Ministerul Economiei spune că sistemul național pentru numerele unice de înregistrare nu funcționează și că nu există un calendar oficial pentru lansare. Regulamentul UE… Politică PSD propune reforma administrației centrale și a companiilor de stat până la 1 martie 2027 Vicepremierul Marian Neacșu a prezentat luni, 16 noiembrie, calendarul reformei aparatului central și al companiilor de stat. Proiectul ar urma să fie aprobat prin… Politică Președintele ANAF: noile criterii de risc nu blochează rambursările de TVA, ci le aliniază la analiza de risc Adrian Nica, președintele ANAF, a explicat la Tax & Technology Summit 2026 de ce firmele cu risc fiscal vor fi verificate înainte de rambursarea… Politică Ministrul Finanțelor: 2027 va fi primul an fără impozitul minim pe cifra de afaceri Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că anul 2027 va fi primul fără IMCA și că nu sunt planificate creșteri de taxe. El condiționează… Politică ANAF va împărți toți contribuabilii în trei categorii de risc fiscal în 2027 Președintele ANAF, Adrian Nica, a anunțat la conferința din 11 noiembrie 2026 că fiscul va clasifica toți contribuabilii după riscul fiscal și va face… Politică RO Wallet, lansat oficial pe 14 ianuarie 2027: calendarul aprobat de Guvern Guvernul a aprobat calendarul de operaționalizare a portofelului digital RO Wallet, cu lansare oficială pe 14 ianuarie 2027. MAI cere angajări și fonduri suplimentare…