Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă: Ministerul Energiei cere statut de proiect de importanță națională
| Data | |
|---|---|
| Domeniu | Politică |
Ministerul Energiei propune ca investiția în Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă să fie declarată proiect de importanță națională. Punerea în funcțiune a fost amânată cu aproximativ doi ani, spre 2033 și 2034.

Ministerul Energiei propune declararea investiției în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă drept proiect de importanță națională și de utilitate publică. Propunerea apare într-o notă de fundamentare, care arată și că punerea în funcțiune a celor două unități a fost amânată cu aproximativ doi ani.
Noile termene
Potrivit ministerului, Unitatea 3 ar urma să intre în funcțiune în 2033, iar Unitatea 4 în 2034. În noiembrie 2024 erau estimate anii 2031 și 2032. Ministerul precizează că sunt estimări, nu termene garantate.
Etapa lucrărilor preliminare a început în noiembrie 2024 și durează, după estimări, 24–30 de luni. Ea cuprinde inginerie, analiza furnizorilor, structurarea finanțării și pregătirea documentației pentru autorizația de securitate nucleară. Construcția și montajul, inclusiv punerea în funcțiune, ar necesita 69–78 de luni, după o nouă decizie de investiție.
De ce se cere statutul special
Statutul ar simplifica procedurile administrative și ar permite aplicarea legislației privind exproprierile, precum și anumite facilități fiscale. Avizele și autorizațiile rămân obligatorii. Ministerul invocă blocaje legislative care îngreunează pregătirea șantierului și generează întârzieri și costuri. Sunt necesare foraje geotehnice pe terenuri ai căror proprietari sunt persoane fizice, companii și autorități locale, precum și pe suprafețe din fondul forestier, inclusiv terenuri administrate de Romsilva.
Finanțare și capacitate
Nuclearelectrica indică o estimare de circa 7 miliarde de euro pentru investiție. Potrivit companiei, structurile existente ale reactoarelor sunt realizate în proporție de aproximativ 40%, procent care nu reprezintă 40% din investiția totală.
Ministerul menționează discuții preliminare cu agențiile de credit la export Export Development Canada, US EXIM și SACE, care ar putea acoperi până la 85% din valoarea eligibilă a contractelor. Angajamentele finale depind de analizele și aprobările lor. Restul de circa 15%, TVA-ul și alte costuri ar urma să fie acoperite prin finanțări bancare structurate și sindicalizate de J.P. Morgan. Finanțarea nu este asigurată integral. Ministerul arată că banii pentru construcție sunt greu de obținut fără garanții guvernamentale pentru principalele riscuri.
Cele două unități vor folosi tehnologia CANDU 6, cu o putere brută estimată la 724 MW fiecare, aproape 1.450 MW în total, și o producție anuală de circa 11 TWh. Ministerul susține că reactoarele vor livra energie constant, indiferent de vreme, vor echilibra sistemul și vor reduce dependența de importuri la consum ridicat. Nuclearelectrica afirmă că proiectul va crește ponderea energiei curate și va reduce emisiile de dioxid de carbon.
Context
Construcția reactoarelor 3 și 4 a început în prima jumătate a anilor 1980 și a fost oprită în 1992, unitățile rămânând în conservare. Centrala de la Cernavodă este singura centrală nuclearoelectrică din România. Prin acordul de sprijin aprobat prin Legea nr. 74/2023, statul și-a asumat susținerea investiției, inclusiv prin garanții și contracte pentru diferență.
Foto: RizeaLavinia, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, cropped